Cum verifici starea subsarcinilor și folosești rezultatele lor?
Distinge stările în așteptare, în lucru, finalizat, eșuat și anulat, apoi integrează prin sarcina principală.
Verifică starea înaintea concluziilor
Când funcția este disponibilă, interfața poate arăta subsarcini în coadă, în lucru, în încheiere, finalizate, eșuate, anulate sau expirate. În coadă nu înseamnă că verificarea a început, iar finalizat nu confirmă automat constatările. Citește în continuare explicațiile și dovezile.
Dacă nu există rezumat, poți aștepta încărcarea activității. O pagină de detalii goală nu dovedește reușita.
Cum folosește sarcina principală rezultatele
Sarcina principală trebuie să primească și să integreze rezultatele subsarcinilor pentru răspunsul final. Poți cere proveniența fiecărei concluzii și modul de rezolvare a contradicțiilor.
Dacă o subsarcină se încheie, iar alta expiră, păstrează dovezile părții finalizate și indică explicit că restul concluziilor așteaptă revizuire. Nu ascunde eșecurile pentru un răspuns final mai ordonat. Cere explicarea lipsurilor și a condițiilor necesare continuării.
- Verifică obiectivul și starea reală a fiecărei subsarcini.
- Citește rezultatele reușite și motivele eșecurilor sau anulărilor.
- Verifică concluziile importante față de dovezile corespunzătoare.
- Refă numai părțile neterminate, fără a reporni totul.
După anulare sau eșec
Pentru oprirea unei subsarcini, folosește anularea oferită efectiv în detalii și confirmă schimbarea stării. Încheierea, anularea sau eșecul sarcinii principale pot opri și subsarcinile asociate. Lucrul și rezultatele deja produse nu se anulează automat. Eșecurile trebuie păstrate ca elemente neterminate, nu rescrise tacit de sarcina principală ca „nu s-au găsit probleme”.